Forma IV din V · Evoluția arhitecturală în context istoric

1720Turnul Sfatului din Sibiu: baroc

cca. 1720 – 1824Certitudine ridicată

În 1692, Sibiul devine capitala Transilvaniei și sediul guvernatorului imperial. Orașul se schimbă repede. Vin soldați austrieci, vin funcționari, vin arhitecți cu gusturi noi. Fațadele medievale sunt tencuite, acoperișurile piramidale se rotunjesc, străzile se pavează. Intră și Turnul Sfatului în această epocă a ordinii și a eleganței impuse de Viena.

Documentul care spune cel mai mult despre această perioadă este un ordin administrativ din 1720. Magistratul hotărăște că paznicii turnului trebuie să repete la tobă, la fiecare oră fixă, bătaia ceasului. Gândește-te ce înseamnă asta: într-un oraș fără telefoane, fără ceasuri de buzunar la îndemâna oricui, turnul ajungea metronomul întregii comunități. Fiecare sibian își potrivea ziua după sunetul care cobora de sus. Ceasul era al tuturor.

Turnul fusese deja reparat în 1719, după zeci de ani de neglijare. La 1753, acoperișul se stricase din nou atât de rău încât a trebuit demolat și înlocuit cu o mansardă mai mică, semn că strălucirea barocă se stinsese și că orașul privea deja spre altceva. Funcția de veghe rămânea totuși neschimbată: paznicul sus, toba la oră fixă, ochii pe zare. Același turn, care cu două veacuri în urmă însemna dreptul de a osândi la moarte, ajunsese acum instrumentul prin care un imperiu își anunța supușii ora exactă.